Pete pe creier – sezonul I, episodul 2
Dupa cea de ieri, cand m-am trezit cantand, o alta obsesie pe ziua de azi. O alta intrebare la care nu am reusit sa gasesc un raspuns satisfacator. De data asta e vorba despre o dilema care revine fara o periodicitate anume. Dar revine, ori de cate ori butonand telecomanda nimeresc peste doua productii la a caror “vedere” ma face sa-mi pun inevitabil o aceeasi si aceeasi intrebare : mai, se uita cineva la ele ? Exista o nisa de public care sa astepte cu bucurie, emotie infrigurare un nou episod ? E cineva capabil sa povesteasca, chiar fara lux de amanunte, doar succint, en-gros, firul povestii celor doua seriale ? Personal, ori de cate ori am intrebat in cercul mai vechilor sau mai noilor cunostinte, am obtinut doar raspunsuri negative. “Cum sa ma uit, mai ? Ce-am capiat ?” Suficient de multe incat sa pot lua in calcul ca audienta celor doua productii de televiziune se cifreaza in jurul lui zero. Poate zero si-un pic. Oricum ar fi, longevitatea lor pe sticla, reluarile si para-reluarile, imi dau zdavan de gandit. E vorba despre doua seriale a caror productie implica doua armate generoase de realizatori: scenaristi, scenografi, regizori, regizori de platou, sunetisti, cameramani, actori, coafeze, s.a. Ori asta costa bani. Sa nu conteze cum si unde se duc banii pentru cele doua posturi tv ce produc „chestiile” in cauza ? Sa existe o logica ascunsa pe care eu nu sunt capabil sa o identific ? Primul, “La bloc”, l-am citit din prima. Nelu Curca s-ar fi vrut a fi un soi de Al Bundy mioritic. Departe rau. Actorasi de mana “t”, replici rasuflate, umor in doielnic. Jalnici. Patetici. Am avut bunavointa sa incerc sa urmaresc doua-trei episoade. Nu in intregime ca au si nervii mei o limita a suportabilitatii. Am mai vazut filme si seriale proaste. Stiva. Dar “La bloc” concureaza pentru un loc intai pe podium doar cu colegul “Trazniti in NATO”. Asta macar nu incearca sa imite nimic. Sunt penibili la modul absolut original. Uuuups … Am apucat sa scriu si abia apoi m-a mancat curiozitatea… Frateeee… Amandoua sunt generos uploadate pe YouTube. Sute de episoade (am vazut prezent acolo si un episod 508 (:shock:) din “La bloc”, si episoade din sezonul 9 (:shock:) din “Trazniti in NATO”), unele cu zeci de mii de vizualizari. No kidding ! Sunt din ce in ce mai convins ca vis-a-vis de serialele astea doua, ceva imi scapa. Musai sa fie un mesaj, fie el si subliminal, care ii determina pe unii sa se uite la ele. Acum, dupa ce am vazut YouTube-u’, ma declar starnit. E obligatoriu sa adaug pe lista cu “lucruri de facut inainte sa dau coltu’ ” si dorinta de a intalni un om care se uita constant (sau macar frecvent) la unul dintre serialele astea. De a discuta cu el, macar un sfert de ora, la o cafea. De a-l atinge, de a-l ciupi de nas pentru a ma convinge ca exista. Ca e real. Dup’aia, am sa pot spune cu mana pe inima : frateeee…, chiar le-am vazut pe toate ! De curiozitate. Printre cei care dau pe-aici, e cineva care se uita ? E cineva care sa ma lamureasca ce anume ar fi trebuit sa iau in calcul, unde sa ma uit, din ce unghi sa privesc, ca sa pot pricepe si eu, in ignoranta si superficialitatea mea, de ce ar fi fost bine sa urmaresc si eu serialele astea doua ? P.S. Uite ce-nseamna sa vrei sa scrii documentat. Noi informatii, peste informatii, vin sa updateze postarea si se aseaza peste randuri ca stratul de zapada pe carapacea unei broaste testoase : Nelu Curca- actoru’ cum pisici s-o numi el, s-a facut preot (pe bune, ca poza e 100% reala) incercand probabil sa-si spele din pacate, iar Americanu’ a ajuns ca vai de mama lui traind din alocatia copiilor dupa ce, in zilele de glorie ale serialului, se tot poza la volanul unui Mercedes. Pfuuu… groaznice blesteme, ma gandesc… Nu ale mele, ca n-am preocupari in sfera asta.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu